Sa vii...sa-mi fii

Te asteptam in noapte...
si inima-mi crestea,cum creste valul marii
sub vraja lunii tu mi-ai fost dorinta
pe buze imi puneai -picurii de roua aurii.
si te priveam ca nimfa--a apelor zeita.

Te visam in zi..
un cantec de departe ciudat si trist,apoi melodios...
salbatic ma invaluiai -cocon,in tine
din cupe argintii sorbeam pacatul veninos
imbatati de-amor,ne inecam in marea de iubire.

Te mai astept in noapte
Te mai visez in zi
Fara cuvinte,doar cu soapte
Sa-mi vii in orele tarzii
In vis..sa-ti fiu...
In asteptare....sa imi fii...

Siguratate

Singuratatea imi bate la fereastra
cu mana-i lunga si osoasa
Deschid si o primesc in casa
vrea s-o pun musafir la masa
de suflete,o stiu,e pofticioasa...
Imi spune sa mananc cu ea
Refuz...si ma priveste rea..
Temator ,ii fac pe plac
dorind cumva sa o impac.
Ea stie...si-mi zice sa-i cant
din suieratul ei simt vant
Incep sa-ngan fara sa stiu
balada sufletului trist,pustiu,
Nu-i e pe plac si ma opresc
de privirea-i rece ma feresc
aud cum zice sa-i dansez
sa ma ridic nu pot.Intepenesc.
Nu stiu ce fac,nu stiu ce simt...
Imi spune s-o sarut,sa o alint
mi-i greata si intepenesc..
Ea rade-n hohote prelungi
si-mi tipa:-Mai chemat si-acum m-alungi?
Ai spus ca ma iubesti si ca ma vrei
dar nici de mana nu ma iei?
Traieste-acum cu mine,ti-s nevasta
nu ma mai tine la fereastra !
De n-ai sa canti,de n-ai sa joci
nu am sa plec,chiar de ma rogi!
                                     (neterminta)
...si nici nu am s-o termin.....
Doar am sa adaug:
Atunci cand te simti singur,ti se infatiseaza siluete urate care pun stapanire pe tine...pe trup,pe suflet,pe simturi.Face din tine ceea ce vrea.Nu-ti place si nu stii cum sa scapi.Te gandesti sa fugi,dar asta nu e solutia,caci fugind o iei dupa tine...in orice loc ai fi .
Ramai pe loc !
Primul lucru pe care trebuie sa il faci ,e sa zambesti...apoi,transforma-ti zambetul in ras,da !un ras sanatos !!Hahaha...sa simti ca acest ras iti ajunge in suflet si se umple de voiosie...Apoi canta !Cauta un cantec care ar putea suna chiar si asa:la  la la laa,nu conteaza cuvantul...Auzul sa-ti plesneasca de melodie,pana iti ajunge in minte....Urmeaza sa incepi sa dansezi.Nu spune ca nu stii !Nu-i nimic,ca nimeni nu o sa te catalogheze drept vreun dansator ....Misca-ti trupul:sari,scutura-ti mainile si picioarele,rasuceste-te....
Sa nu spui acum,ca eu as dori cumva sa te fac sa arati ,ca un nebun....
Un om trist,e un om singur...nu are simturi,nu e viu...Singuratatea ce aduce cu ea?Tacere.Liniste deplina;ca si cum ai muri...Dar nu esti mort,fiindca mananci,bei,privesti...singuratatii,ii convine.Dar ,daca incepi sa canti,sa joci,sa dansezi cum sa  zaci?Cand vei face toate acestea in mod involuntar,fara sa le mai fortezi..atunci incepe sa ...iubesti !
Si fa-o cu toata fiinta ta !Fa-o ca si cum ,ar fi ultimul lucru care iti mai ramane de facut....Fa-o ca si cum nu ar mai exista nimic altceva  pe lume !!!Descopera-te si desavarseste acea lume in care vei dori s-o imparti cu cineva.....Iubeste asa da tare incat ,atunci cand gandul iti e la el,sa ti se ridice sufletul...
Deci?Nu am sa mai continui ...Ma opresc . Va las sa ...iubiti.

Scriu ....

Scriu...
Si pana sa termin ultima litera de scris ,am uitat cuvantul...
Tac...
Si pana sa incep sa vorbesc,mi-am uitat rostirea...
Spun ....
Vorbele imi sunt intortocheate si neintelese,toate..Nici nu mai stiu ce am vrut sa-ti zic...
Sa scriu?sa tac?sa ma explic?
Doar ganduri...Nu pot sa le scriu,nu pot sa le vorbesc...Pot doar, sa le tac !
,,Ce-am primit?Ce am dat?Ce-am facut?Ce-am intrebat?..."

________________________

Lasa-ma sa cred ca-ti pot fi ingerul care iti saruta genele in somn....

Lasa-ma sa cred ca-mi imbratisezi sufletul,topind frigul,tristetea si dorul,ce-mi inunda ochii...

In visul tau ,sa iti fiu inger.....in visul meu...te-astept sa-mi fii !

Sunt eu necunoscuta tie
sub masca mea ,ma simt alt om
 ce tipa ca ar vrea sa fie
ce n-am fost eu,ce n-o sa sti-vom.


 Ma lasa rogu-te asa.Sunt eu,
cea, care-n suflet a murit odata
si care fuge mai mereu
de-o fericire-n holograma, ce azi i se-arata


Eu am ales.E lumea mea!
sa port pe chipul impietrit o masca
ca frica n-a murit iar dragostea,
nu vrea in mine sa renasca.

senzatii

Senzatia ca ceva de care ma temeam atat, a revenit! si odata cu ea si gandurile obscure ce ma imping spre un drum nestiut, dar atat de cunoscut!...dar nu-i decat o soapta...si nu ma impinge spre nicaieri..Sunt singura in pat.Nu-i nimeni si totusi , aud soapte.....neadevaruri ,care au menirea sa ma zdruncine.
De ce le aud?
De ce la ascult?....
Au disparut !In intunericul noptii formez un numar ce nu credeam a-l memora vreodata...,,alo " !
............
Soarele a rasarit !
EL este in pat langa mine,iar bratele lui puternice ma strang langa trupul lui cald.....


M-am indragostit de viata care o porti in tine !Iar aceasta viata e impartita la doi : tu care esti tu ,eu care nu sunt mai sunt  eu....

Un gand,azi.....

      Arunca flori de crini in mare
      Apoi,el pleaca..si dispare....
..............................................................


Mai copilule,zambeste !
Iti sta atat de bine cand zambesti !!! Si ce daca e greu?
TREBUIE sa zambesti si sa vezi ca faci asta....Sa vrei sa risti--sa iubesti....Doar sa simti !
Asculta de tine ,zambind !!!

parere

In tara gheturilor reci
si-a iernilor prea lungi-polare
tu cu privirea o petreci
cum pleaca iar-Cine e ,oare?
 Fantasma e? sau vis?,ce ti se-arata
pe albul pur--paseste lin
si-n urma ei, de ciuta speriata
ramane doar ,parfumul fin.
Sub diafanul voal tu vezi
un chip care in vreme ,te-a uitat
comoara-n inima pastrezi
fotografia,ce s-a voalat.
Ea trece !... Abur de cafea...
fara sa vada inapoi
tu stii,ca vei ramane-n lumea ta
in lumea ei,nu-i loc de doi.
                                        23.febr.2011

zambesc?

Imi doresc sa ma bucur,sa fiu fericita !Pentru asta ar trebui sa zambesc......
Hm!Sunt penibila asa...fortatul zambet imi ridica colturile gurii !!!E o schimonosire a celui care ar trebui sa ma faca sa vad fericire.
Hai !Curaj!mai incerc o data...
Nu-mi reuseste!!!!!!
Privindu-ma ,recunosc tristetea si nelinistea care si-au amprentat pe chip,sederea.Le place !
La place culoarea ochilor mei,le place sufletul meu,le place corpul meu...
Ma uratesc,ca sa nu le mai plac atat de mult,ca ele sa-si vada de alt suflet...Dar ce fac?!Cui le trimit?Nu vreau ca  ele sa-si caute culcus in altcineva.Mi-ar fi mila !Lasa Le  mai tin la mine,pentru ca stiu ca eu sunt mult mai puternica decat ar fi altcineva.Eu deja,m-am invatat cu ele....Nu-mi e bine,dar am sa gasesc eu o modalitate de a scapa...
Am gasit !!!
Imi voi desena zambetul !Un zambet cat se poate de mic ...Ce frumos e desenul!!!
Am sa-mi port desenul pe chip,mereu,caci asa stiu ca nu o sa mai alung oamenii din jurul meu....Asa stiu ca tristetea si nelinistea vor sta in spatele desenului meu frumos,si nimeni nu or sa la mai vada.
Tristete,fugi de aici !!Neliniste,ascunde-te !
Continui sa desenez.....cuntinui sa zambesc....
Oare asa,sunt fericita?Nu.Doar multumita si impacata ca nu am uitat sa fac orice,pentru a zambi.....

Martisorul

                                                        Semnificatia martisorului

Aceasta a ramas de-a lungul timpului aceeasi:este un simbol al primaverii,al revenirii la viata.El ne aduce optimism si credinta.Forma acestuia s-a schimbat de-a lungul timpului.La inceput era simbolizat printr-o moneda,mai tarziu aparea sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu,insirate pe o ata.Acum,martisorul a luat diverse forme,prinse cu frumosul snur cu alb si rosu.

                                                            Legendele Martisorului...
Legenda Soarelui
Un mit povesteste cum Soarele a coborat pe pamant in chip de fata  prea-frumoasa.Dar un zmeu a furat-o si a inchis-o in palatul lui.Vazand ce se intampla fara soare,un tanar curajos a pornit spre palatul zmeului sa elibereze prea-frumoasa fata.A cautat palatul un an incheiat,iar cand l-a gasit,a chemat zmeul la lupta dreapta.Tanarul a invins creatura si a eliberat fata.Aceasata s-a ridicat inapoi pe cer si iarasi a luminat intregul pamant.
A venit primavara,oamenii si-au recapatat veselia,dar tanarul luptator zacea in palatul zmeului dupa luptele pe care le dusese.Sangele cald i s-a scurs pe zapada,pana cand l-a lasat pe tanar fara viata.In locurile in care zapada s-a topit ,au rasarit ghioceii-vestitori ai primaverii.
Se zice ca de atunci lumea cinsteste memoria tanarului curajos,legand cu o ata doua flori::una alba,alta rosie.
Rosul simbolizeaza dragostea catre frumos si aminteste da curajul tanarului,iar albul este culoarea ghiocelului,prima floare a primaverii.
Baba Dochia si cele 9 cojoace
In traditiile vechi populare,martisoarele se confectionau din fire albe si rosii de canepa sau lana,se legau sub forma cifrei opt de care se atarnau  monede din aur si argint.
Laganda spune ca intre intai si noua martie,,Zilele babelor'',baba Dochia toarce langa oi imbracata in noua cojoace pe care le scutura unul cate unul in fiecare zi.Obiceiul spune ca martisorul trebuie tinut 9-12 zile si apoi sa fie atarnat intr-un pom inflorit pentru a aduce noroc si bunastare celei care l-a purtat.

Sunt aici.Priveste !

Nu intreba unde sunt,unde am plecat?!Sunt aici aproape de tine si in tine...Ma invart in jurul tau si peste tine;sunt umbra ce te tine strans de mana;tacerea plina de cuvinte-n soapte spusa;sunt visul diminetilor apuse cu miros de mere coapte si nuci;sunt flori de crini  plutind pe mare;sunt sarutul ce ti-am dat si ti-am luat,cu buze fierbinti de gerul iernii;sunt inchis pentru totdeauna in sufletul tau...in cel mai frumos vis de iubire din lume....

Sunt aici,acum si atunci,intr -o dragoste ce se prelungeste in trecut si viitor - la nesfarsit,alaturi de tine...

Nu ma cauta! Priveste-ma !!!!

Scriu,despre mine scriu...

Imi simt inima si-mi aleg gandurile...si de nu se lasa,la retusez,le conturez,pana ce in inima le fac s-ajunga!-sa-mi ajunga!-si sa tot ajunga !
           ...Pe foi imi pun
             din mii de ganduri
             cuvintele...
             La rostuiesc in randuri
             sa nu le-nveti
             ci sa le stii!
             citindu-le in nopti tarzii...
             Si voi mai scrie foi intregi
             si voi mai scrie randuri
             ca sa exprim ce nu-nteleg
             din viata...
             randuri.... ganduri ...

vis...

Vis ce iar mi se iveste
cu zori de noapte ce apune
cu cer de stele ma-nveleste
sarut pe frunte,luna-mi pune.

In perna fata mi-o asez
si-i spun visului s-apara...
Ma tii de mana ,ma dansezi
din nou cu tine sunt
cu mine esti,a cata oara?

Cu intunericul de veghe
dimineti pe trup avem
iubirea ne e rana veche
iubiti fara de timp suntem.
                            
                           Vorbe spuse-n soapte
                            ispite si pacate
                            vise-mpreunate
                            in noi doi,pastrate.

Franturi de vant

                                            vantule,vant,asculta-mi cantul,
                                            iubirea in inimi a sadit!
                                            Vantului le-am daruit
                                            sa-l ieie lin,sa-l poarte gandul
                                            celor ce cata rostul firii
                                             in adevar si in iubire.
Patimi si pofte cresc navalnic ca lianele in crang.Hatisul unde ratacitii se nasc mereu si plang...ca vulturul plutind in linistea nemarginirii.E sufletul descatusat din inclestarea amagirii.
S-a stins si teama si speranta !

Prinsa in mine

Plang. Si lacrimile-s ploi sarate
diminetile,imi sunt demult apuse
in vise,doar, mai tin pastrate
cuvinte niciodata spuse.

Pene albe-pescarusi  tipand
durerea -aripi zbate si se-nalta
pe ceruri si pe nori ma vreau pasind
cu tine mana-n mana spre o alta viata.

Ma simt ca marea,spumegand de valuri 
mai neagra ca privirea, ce vede palid rasarit
sunt fire de nisip din ude maluri
si-s prins intr-o clepsidra ....
                                  sa curg spre timpul infinit. 
9.01.2011

Randuri...

Dimineata jilava
lumina slaba
ferastra mica
pamant ce striga
satul,de-atata apa
cer fara apus
chip fara suras
sub pleoape ridicate
vise terminate.

Dimineata

Dimineata impinge cu putere
visul imapoi trimite
din noapte a ramas doar amintire
perna ,ce pastreaza locul gol de tine.
Sunt treaza de-atata iubire
sub gene privirea inteapa
chipul mi-i palid si-s fara vlaga
bolnav imi e trupul de tine.
Mana o-ntind tremuranda
spre pensula aspra si rece
sa scrijelesc portret fara culoare
ca ziua ce-mi apare in privire.
Sunt singura-n tabloul prafuit
cu rama veche,sparta
in cuiul stramb si ruginit
mi-i agatata viata toata.

Imi vreau iar visul inapoi
vreau dragoste sa strig
si trag obloane peste zi
lumina sa o sating !
                                    12.01.2011

Sensibil

E iarna,frig si noapte!
in intuneric singur sunt
imi striga crivatul in spate
si in auz,suieraturi de vant.
Ma strang in haina larga si prea rece
sub care arde -jar mocnit
durerea ce nu vrea sa plece
sunt inghetat si foarte obosit!.
Flamand si aspru ,si hulpav
un ger cu colti de sloi
imi musca carnea trupului bolnav
si de durere ma-ncovoi.
Cu mainile -nghetate in rupte buzunare
indes silit ,in amintiri ce dor
un gand ce tipa de uitare
franturi de viata si de chip.
Sub talpile desculte-aud
cum scartaie omatu-n scancet
tanguitor si trist-de jale cant,
E bocet!
Tresar si ma-nspaimant!

Ecou de haita,umple departarea
un hau se casca,ma cuprinde
in fata-i neagra zarea
si iarna sluta,alearga si ma prinde...
Ma tine strans de mana,
ma trage cu putere,
ma leaga-n chingi de gheata
si suge dureros,cu sete,
din picatura mea de viata.
Deasupra crestetului gol
un corb ,in cerc se-nvarte
trimis in noapte ca un sol
de hatra si hidoasa moarte.
Ingenunchez ca pentru rugaciune
cuvinte nerostite tac...
Gura mea nu poate spune
ce foc mistuitor
le-a prefacut taciune.
Sa lupt: nu pot,sa plang:
-Cum oare?cand ochii-s orbi!
Din gene inghetate
imi picura cristale reci
pe fir de gheata insirate.
Sirag de lacrimi,boabe inghetate!
Cu glasul stins si ragusit
de-atata vreme de strigare
raspuns primesc,in suierat de vant
si-n vorbe prea-tacute...nerostit cuvant,
si in ninsoare... peste trup intins.
-Din nou,iarna m-a invins !...
In mica candela de-argint
un foc albastru sta aprins
In linistea amara,care m-a cuprins
o soapta dulce-mi spune:
-Trezeste-te !E doar un vis.....
Pe ochi si tample cenusii...
                           sarut dorit imi pune.

Ploua in desert

Peste el se-arunca
la pieptul ei il srtange
in noapte tropotul de cai
se-afunda
ecou...
in liniste se stinge...
rade in hohot hiena
sacalul plange
in desert el rade.
si ploaia ce cade
ii plange..
in desertul ce rade
desertul ii plange.
                        10.ian.2011

Stiinta si D-zeu

Aceasta este o poveste adevarata si merita sa o cititi,fie si numai pentru a afla cine a facut demonstratia logica pe care o contine.
Intr-o sala de clasa a unui colegiu,un profesor tine cursul de filozofie...
    -Sa va explic care este conflictul intre stiinta si religie.
Profesorul face o scurta pauza,apoi ii cere unuia dintre noii sai studenti sa se ridice in picioare.
   -Esti crestin,nu-i asa fiule?
  -Da,domnule,spune studentul.
  -Deci crezi in D-zeu.
   -Cu siguranta.
   -D-zeu e bun?
   -Desigur,D-zeu e bun .
   -E D-zeu autoputernic?Poate el sa faca orice?
   -Da.
   -Tu esti bun sau rau?
   -Biblia spune ca sunt rau...
Profesorul ateu zambeste superior.
   -Aha.Biblia!se gandeste putin...
   -Uite o problema pentru tine:Sa zicem ca exista aici o persoana bolnava si tu o poti vindeca.Poti face asta.Ai vrea sa-l ajuti?Ai incerca?
   -Da,dle,as incerca.
   -Deci esti bun.
   -N-as spune asta...
   -Dar de ce n-ai spune asta?Ai vrea sa ajuti o persoana bolnava daca ai putea.Majoritatea am vrea daca am putea.Dar D-zeu,poate dar nu vrea...
Studentul nu raspunde,asa ca profesorul continua:
  -El nu ajuta,nu-i asa?Fratele meu era crestin si a murit de cancer,chiar daca se ruga lui Isus sa-l vindece.Cum de Isus e considerat bun?Poti raspunde la asta?
Studentul tace.
  -Nu poti raspunde,nu-i asa?Hai s-o luam de la capat,tinere...
   -D-zeu e bun?
   -Pai...da,spune studentul.
   -Satana e bun?
Studentul nu ezita la aceasta intrebare..
   -Nu.
   -De unde vine Satana?
Studentul ezita...
   -De la D-zeu.
  - Corect.D-zeu l-a creat pe Satana,nu-i asa?Zi-mi fiule,exista rau pe lume?
   -Da,dle.
   -Raul este peste tot,nu-i asa?Si D-zeu a creat totul pe lumea asta,corect?
   -Da.
   -Deci cine a creat raul?Daca D-zeu a creat Totul,atunci El a creat si raul.Din moment ce raul exista si conform principiului ca ce facem defineste ceea ce suntem,atunci D-zeu e rau.
Din nou studentul nu raspunde.
   -Exista pe lume boli?Ura?Uratenie?Toate aceste lucruri groaznice,exista?
Studentul se foieste jenat.
   -Da.
   -Deci,cine le-a creat?
Studentul iarasi nu raspunde asa ce profesorul repeta intrebarea.
   -Cine le-a creat?
Nici un raspuns...Deodata profesorul incepe sa se plimbe in fata clasei.Studentii sunt vizibil uimiti.
   -Spune-mi,continua el,adresandu-se altui student...Crezi in Isus Cristos,fiule?
Vocea studentului tradeaza nervozitate...
  - Da,dle profesor,cred.
Batranul se opreste din marsaluit.
   -Stiinta spune ca ai cinci simturi pe care le folosesti pentru a identifica si observa lumea din jurul tau.L-ai vazut vreodata pe Isus?
   -Nu,dle,nu l-am vazut.
   -Atunci, poate l-ai auzit pe Isus al tau!
   -Nu,dle,nu l-am auzit.
   -Si totusi,crezi in El?
   -Da.
   -Conform regulilor sale empirice testabile,demonstrabile,stiita spune ca D-zeul tau nu exista.Ce spui de asta fiule?
   -Nimic ,raspunde studentul.Eu am doar credinta mea.
   -Da,credinta,repeta profesorul...Asta e problema pe care o are stiinta cu D-zeu.Nu exista nici o dovada,ci doar credinta.
Studentul ramane tacut o clipa,inainte de a pune si el o intrebare.
   -Domnule profesor,exista caldura?
   -Da.
   Si exista si frig?
   -Da,fiule,exista frig.
   -Nu,dle,nu exista.
Profesorul se intoarce cu fata catre student,vizibil interesat.Clasa devine brusc ,foarte tacuta.
Studentul incepe sa explice:
   -Poate exista multa caldura,mai multa caldura,super caldura,mega caldura,caldura nelimitata,caldurica sau deloc caldura,dar nu avem nimic numit ,,frig''.Putem ajunge pana la 237,15 grade sub zero,ceea ce inseamna caldura,dar nu putem merge mai departe.Nu exista frig-daca ar exista,am avea temperaturi mai scazute decat minusul absolut de -237,15 grade.Fiecare corp sau obiect e demn de studiat daca are sau transmite energie,si caldura,cea care face ca un corp sau material sa aiba si sa transmita energie.
Vedeti dle.,frigul e doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie absenta caldurii.Nu putem masura frigul.Caldura poate fi masurata in unitati de masura a energiei,deoarece caldura este energie.Frigul nu e opusul caldurii,dle.,e doar absenta ei.
Clasa e invaluita in tacere.Undeva cade un stilou si suna ca o lovitura de ciocan...
   -Dar intunericul,dle.profesor?Exista intunericul?
   -Da,raspunde profesorul fara ezitare.Ce e noapte daca nu intuneric?
   -Din nou raspuns gresit,dle.Intunericul nu e ceva.Este absenta a ceva.Poate exista lumina scazuta,lumina normala,lumina stralucitoare,lumina intermitenta...dar daca nu exista lumina,atunci nu exista nimic,iar acest nimic se numeste intuneric,nu-i asa?Acesta e sensul pe care il atribuim acestui cuvant.In realitate,intunericul nu exista.Daca ar exista,am putea face ca intunericul sa fie mai intunecat,nu-i asa?
Profesorul incepe sa zambeasca studentului din fata sa.Gandi:,,Acesta va fi un semestru bun !"
   -Ce vrei sa demonstrezi tinere?
   -Domnule profesor,vreau sa spun ca premisele dumneavoastra filozofice sunt gresite inca de la inceput si de aceea concluzia tebuie sa fie si ea gresita.
De data asta,profesorul nu-si poate ascunde surpriza.
   -Gresite?Poti explica in ce fel?
   -Lucrati pe premiza dualitatii,explica studentul..sustineti ca exista viata si apoi ca exista moarte;un D-zeu bun si un D-zeu rau.Considerati conceptul de D-zeu drept ceva finit,ceva ce se poate masura.
Domnule,stiinta nu poate explica nici macar ce este acela un gand.Foloseste electricitatea si magnetismul;dar NIMENI nu a vazut sau nu a inteles pe deplin vreuna dintre acestea doua.Sa consideri ca moartea este opusul vietii,inseamna sa ignori ca moartea nu exista ca lucru substantial.Moartea nu e opusul vietii,ci doar absenta ei.
Acum ,spuneti-mi,dle profesor,le predati studentilor teoria ca ei aiu evoluat din maimuta?
   -Daca te referi la procesul evolutiei naturale,tinere,da,evident ca da.
   -Ati observat vreodata evolutia cu proprii dumneavoastra ochi,dle?
Profesorul incepe sa dea din cap,inca zambind,cand isi da seama incotro se indreapta argumentul:,,Un semesrtu foarte bun,intr-adevar..."
   -Din moment ce nimeni nu a observat procesul evolutiei in desfasurarea lui si nimeni nu poate demonstra ca el are loc,d-voasta le predati studentilor ceea ce credeti,nu?Acum ce sunteti:om de stiinta sau predicator?
Clasa murmura.Studentul tace pana cand emotia se mai stinge..
   -Ca sa continuam demonstratia pe care o faceati adineaori ceiluilalt student,permiteti-mi sa va dau un exemplu,ca sa intelegeti la ce ma refer.
Studentul se uita in jurul sau,in clasa.
   -E vreunul dintre voi care a vazut vreodata creierul domnului profesor?
Clasa izbucneste in ras.
   -E cineva care a auzit creierul d-lui profesor,l-a simtit,l-a atins sau l-a mirosit?Nimeni nu pare sa fi facut asta.Deci,conform regulilor empirice,stabilite si conform protocolului demonstrabil,stiinta spune-cu tot respectul,dle-ca nu aveti creier;cum sa avem incredere in cursurile d-voastra,domnule?
Acum clasa pare cufundata in tacere.Profesorul se holbeaza la student,cu o fata impenetrabila.In fine,dupa un interval ce parea o vesnicie,batranul raspunde:
   -Presupun ca va trebui sa crezi,pur si simplu...
   -Deci,acceptati ca exista credinta si de fapt,credinta exista impreuna cu viata,continua studentul.Acum,dle,exista raul?
De data asta,nesigur,profesorul raspunde:
   -Sigur ca exista.Il vedem zilnic.Raul se vede zilnic din lipsa de umanitate a omului fata de om.Se vede in nenumaratele crime si violente care se petrec peste tot in lume.
Aceste manifestari nu sunt nimic altceva decat raul.
La asta ,studentul a replicat:
   -Raul nu exista domnule,sau cel putin,nu exista in sine.Raul e pur si simplu absenta lui D-zeu.E ca si intunericul  si frigul,un cuvant creat de om pentru a descrie absenta lui D-zeu.Nu D-zeu a creat raul.Raul e ceea ce sa intampla cand din  inima omului lipseste dragostea lui D-zeu.Este ca frigul care apare cand nu exista caldura sau ca intunericul care apare cand nu exista lumina.


PS:Studentul se numea Albert Einstein




de Cretu andreea

 

Craciun: Craciun

Craciun: Craciun: "Ei,iata ca a venit si Craciunul!Dupa 12 luni in care ne-am gandit atata la el si dupa atatea planuri ,cum si unde il facem si mai ales cu ci..."